Ghidonul motocicletei

              Era prea mică mâna mea pentru ghidonul unei motocicletei, eram prea sărac să imi permit să am motor, nu am să intru în detalii despre mine, las imaginația fiecăruia să joace.       Aveam prieteni care aveau motociclete si cu ei mai învățam câte una alta, despre motorul in sine cât și despre cum să mă dau. Erau ture scurte la inceput când nu purtam cască, simteam vântul in fața, in ochi, muștele  care mă loveau pe obraji dar cu toate astea de fiecare dată când mă20181012_073338 dădeam incepusem să simt increderea pe care o aveam in mine si pe care o primeam de la ghidonul motocicletei, incepusem să viteza. Casca si proiecțiile au venit mereu cu timpul, depindea de banii pe care îi aveam, cu fiecare ocazie din cât de puțin aveam puneam bani aparte pentru a putea cumpara propria motocicleta. Nu trecuse mult timp de răbdare dar reușisem să cumpăr o motocicleta, nu era o motocicleta deosebita dar era a mea, era prima. O aranjam zilnic, piese noi cu fiecare ocazie când aveam ceva bani, vopsire noua, tot ce puteam să cumpăr nou era doar pentru aceea motocileta, nu erau bani de haine noi dar pentru benzină se făceau. Acum că aveam motociletă, puteam să merg unde vroiam, mă urcam pe motocicletă si pur si simplu mă duceam să fumez o țigară undeva liniștit, nu răspundeam nimanui, motocicleta simțea mereu ce simțeam și eu, se comporta așa cum mă simțeam eu, mă simțeam bine uneori ușurat uneori liberat de tensiunea pe care o simțeam uneori, simțeam ceva ce nu puteam să explic, intrebarea unora : „De ce îți trebuie motor?” cu indignare sau nu mereu era acolo. Nu am ținut niciodata cont de criticile unora despre faptul ca aveam motor dar cu timpul simțeam greu vorbele pe la spate, să spun așa, despre fatul că viața mea si comportamentul meu se schimbau.  Nu știu exact unde și când dar intradevăr totul se schimba, schimbam și motocicletele, de fiecare dată descopeream ceva nou , învățam ceva nou, mereu au fost alegerile mele.

                            Mă intorceam  acasă pe o rută pe care o cunoșteam deja destul de bine, o porțiune cu pădure cu asfalt bun si curbe bune până la intrarea in oraș. Asfaltul era puțin umed si cred ca încrederea in mine m-a făcut să uit de tipul de cauciucuri pe care le aveam pe roți.  La o intrare in curbă mă aplecasem prea mult și roata din față a motocicletei alunecase și pierdusem controlul, nu aveam viteză dar a fost suficient cât sa cad.   Nu am avut rani sau ceva, zgârieturi pe geacă, alunecasem mai mult, motocicleta alunecase pe sensul contrar si se oprise în parapetul de siguranță de pe marginea drumului, norocul a fost ca nu venea nici o mașină din sensul opus. Ridicasem motocicleta si nu mai reușeam să pornesc motorul, eram plin de nervi repuestos2_1.jpgsi agitat in acelasi timp.  Îmi aprinsesem o țigară și reflectam asupra situației.   După sunet era o motocicleta clasică care se apropia de locul unde eram, oprise si m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor, am incercat sa repornim motocicleta dar nu am reusit asa ca cei de la asigurare au trimis o mașină cu platforma să transporte motocicleta până acasă.  Amicul motoclist se oferise sa mă duca până acasă, eram din același oraș, îmi plăcea cum se aude motorul lui.  După ce ajunsesem in oraș amicul m-a invitat la un club unde se asculta muzică rock, era pe gustul meu, cum de nu știam de el ? Îmi plăcea clubul, era o seară de sâmbătă și era multă lume. Martin, prietenul care mă ajutase pe traseu, avea o vestă pe el cu numele orașului nostru, știam de băieții cu vestă și știam ce înseamnă, era intr-un club moto, imi prezentase și prietenii cu care era acolo, deasemenea cu veste pe ei și toți cu numele orasului pe ele. Notasem frăția pe care o aveau intre ei, mi se părea ușor sa ma gândesc că aș vrea să fac parte si eu dintr-o asemenea frăție. Lume bună … multa bere si tequila… super party.

Primesc un telefon de la o tipa pe care o cunoscusem in acea seară la club, Monica, drăguță si subțire, pe gustul meu aș spune dar nu eram eu genul de o relație. Trecuse vreo săptămână, mă întrebase dacă am uitat de ea sau a fost o chestie doar de o noapte intre noi, nu știam ce sa răspund așa că am încercat să mă scot cu o invitație la o tură cu m20181012_140125.jpgotocicleta.            Ne întâlnisem a doua zi dar problema era că ea nu avea cască și nici eu nu aveam una în plus, l-am sunat pe Martin să imi dea o cască împrumut pentru ziua aceea, nu i-am dat detalii. În timp ce eram pe motocicleta cu ea era ciudat petru mine să simt pe cineva cum ma stringe de mijloc, nu mai dusesem pasager cu motocicleta.  Eram cu gândul la acea seară să imi pot aduce aminte cu exactitate ce am vorbit cu ea, probabil băusem prea multa tequila, cert este că ne-am distrat.

Ne oprisem la terasa unui bar ce era pe marginea drumului până la intrarea in oraș sa bem o bere.  Stăteam la masă si ne priveam in de aproape unul la celălat, mă prinsese de mână și imi mulțumise pentru tura cu motocicleta. Îmi plăcea cum sărută, nu vroiam să o las sa vorbească nici un moment, o vroiam acolo in acel moment, pe masă, fără să mă gândesc la nimic. Mă invitase la ea acasă de această dată, evident eram curios unde se termina seara. Dacă știam in ce ma bag nu  mai eram atât de curios.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s